Schitul Sf. Ilie Muntele Mic

În iulie 1936, este inaugurat Monumentul eroilor bănăţeni din lupta pentru reîntregire, Crucea de pe Muntele Mic. Crucea a fost confecţionată din 8 tulpini de brad, oferite gratuit de Comunitatea de Avere Caransebeş, alese din pădurea de protecţie din apropiere, care au fost trase la locul de montaj cu ajutorul a 10 perechi de cai. Grupate câte două, aceste tulpini au format corpul principal al crucii, înaltă de 25 m, fixată prin ancorare la sol pe o platformă metalică, încastrată în stâncă, la cota de 1670 m. Pe cruce au fost montate 4 proiectoare puternice şi o sirenă, alimentate cu energie de la o microhidrocentrală electrică. Pe timp senin, crucea era vizibila noaptea din anumite puncte ale Timişoarei, dar mai ales din cupola de sub crucea Catedralei.

După cel de-al II-lea Război Mondial, investiţiile în turismul acestei zone au început în anul 1962 prin realizarea teleschiului nr. I, acesta fiind primul mijloc de transport pe cablu din zonă. El avea o lungime de aproximativ 600 m, cu o diferenţă de nivel de 83 m şi două pârtii, una pe partea stângă a teleschiului, pentru avansaţi, iar una pe partea dreaptă, pe un traseu de aproximativ 1,7 km pe Valea Soarelui, respectiv partea de S-E a Muntelui Mic (actualmente printr-un proiect PHARE traseul a fost mărit cu 400 m, iar instalaţia a fost complet refăcută şi modernizată). În anul 1973 este începută construcţia drumului din Valea Craiu până sus, în staţiune, proiectat de un colectiv condus de ing. Mihai Stănescu. În anul 1976, s-a dat în funcţiune şi Telefericul Muntele Mic cu cel mai lung traseu din ţară. Acesta a făcut mai uşor accesul în staţiune şi a dus la creşterea numărului de turişti. Perioada de vârf a turismului pe Muntele Mic au constituit-o anii ‘80, prin utilizarea în scop turistic a cabanelor Sebeş, Ţarcu, Cuntu, Libertatea, precum şi construirea teleschiului II în anul 1986, cu o lungime de 800 m. Un important mijloc de cazare, dar acum nefuncţionabil este hotelul Sebeş din Complexul turistic Muntele Mic. Deschis pe data de 1 ianuarie 1988 dispunea de 304 locuri de cazare în camere de 2 locuri pe 9 nivele. În vremea aceea reprezenta cea mai modernă unitate de cazare dotată cu restaurant şi bar. În primii ani a funcţionat la capacitatea maximă, dar începând din anul 1993 a început regresul datorat pe de-o parte lipsei unui management necorespunzător şi pe de altă parte lipsei turiştilor. În prezent se află în proprietatea firmei Goodbless din Caransebeş, firmă cu capital total privat. Trecerea din proprietatea statului în proprietatea acestei firme s-a făcut fără a exista o strategie de repunere în funcţiune a hotelului. Lipsa fondurilor şi proasta administrare au dus la încetarea lucrărilor de renovare în anul 1998. De atunci şi până în prezent hotelul nu a mai funcţionat. Investiţia necesară renovării şi dotării acestui hotel este foarte mare, proprietarul neavând posibilitatea acestei investiţii. Au fost investitori care au dorit o asociere sau chiar cumpărarea acestui imobil, dar proprietarul nu a fost de acord. Aceasta este practic o mare problemă a Complexului turistic deoarece neintegrarea acestui hotel în circuitul turistic frânează dezvoltarea turismului. O strategie de reabilitare a hotelului Sebeş este renovarea succesivă a câte unui etaj pe an. Aceasta nu necesită fonduri extraordinar de mari, dar din păcate nu se află şi în viziunea proprietarului. Acesta şi-a atras multe critici de la ceilalţi agenţi economici prestatori de servicii turistice din zonă, dar din păcate deocamdată hotelul rămâne în această stare de degradare.
Reabilitarea drumului Caransebeş - Borlova - Muntele Mic a deschis noi perspective în dezvoltarea turistică a zonei Muntele Mic şi va duce, în mod cert, la dezvoltarea turismului de vară.

Deşi anii ‘90 au fost ani de regres pentru turismul din zonă, odată cu noua orientare a societăţii româneşti, se speră sporirea interesului pentru această zonă, atât din partea autorităţilor, prin facilităţi şi ajutoare financiare, cât şi din partea potenţialilor turişti, prin manifestarea interesului pentru recreare şi practicarea sporturilor de iarnă.

După 1996, pe versantul sud-vestic al muntelui, în liziera superioară a pădurii de brazi, s-au construit mai multe cabane, printre care Cabana Bistra, Cabana Cerbul, Cabanele Iepuraşului şi Hotelul Felix. În 2001, a demarat acţiunea de refacere a crucii monument de la Muntele Mic şi de reabilitare turistică a zonei. Această acţiune, sprijinită de mai mulţi prieteni ai munţilor (printre care Cornel Hamat şi Cristian Mâţu – ca iniţiatori), a fost încununată de succes în 2003 şi 2004 când o nouă cruce realizată din metal şi iluminată feeric a luat locul vechii construcţii. Pe traseul turistic Caransebeş - Borlova - telescaun Valea Craiului, pe partea dreaptă a şoselei, la intersecţia râurilor Cuntu şi Craiu, la aproximativ 22 Km faţă de Caransebeş se află Pensiunea turistică “Cuntu”. Spaţiul destinat acestei amenajări turistice se află la marginea pădurii Borlovei, împrejmuit de culmi înalte şi cele doua râuri, având o întindere de 13000 mp. Are o capacitate de cazare de 10 locuri (5 camere), un restaurant, piscină, teren tenis şi păstrăvărie. Pensiunea este destinată, atât cazării turiştilor ocazionali şi grupurilor organizate, cât şi sportivilor, în special a motocicliştilor aduşi de EnduRoMania.

În ultimii ani, EnduRoMania (rezultatul cooperării dintre landul german NordRhein Westfalia şi Banat, materializată, începând din 1995, prin dezvoltarea turismului activ în această regiune) şi mai nou Promotour (asociaţia de promovare turistică a zonei Ţarcu - Muntele Mic, fondată la sfârşitul anului 2000 prin asocierea a şase comune din zona Ţarcu - Muntele Mic Armeniş, Bolvaşniţa, Slatina Timiş, Teregova, Turnu Ruieni şi Zăvoi, cu municipiul Caransebeş şi Fundaţia EnduRoMania), ambele avându-l ca iniţiator pe inimosul Sergio Morariu, ajutat de Carol Varga şi echipa lor, au adus în zonă numeroşi turişti străini. Iniţiativele concrete ale asociaţiilor, care au avut succes până acum, sunt cele legate de promovarea activităţilor apropiate de natură, adică a turismului activ şi sportiv, ca mijloace remarcabile de dezvoltare economică şi ca oportunitate de îmbunătăţire considerabilă a nivelului de trai al localnicilor. Cu excepţia lucrărilor la sistemul hidroenergetic şi a câtorva exploatări forestiere, natura este neatinsă şi permite practicarea ecoturismului, iar populaţia locală, prietenoasă, este foarte interesată şi capabilă să dezvolte produsele turistice. Ţarcu - Muntele Mic este unul dintre cele mai întinse masive muntoase din Carpaţi – suprafaţa zonei cuprinde în jur de 1320 kmp şi are 10 vârfuri cu altitudinea peste 2000 m. Regiunea cunoaşte o veche tradiţie turistică şi este potrivită, în special, pentru drumeţia de vară şi de iarnă, drumeţiile călare sau cu căruţa şi teleaga, bivuac, “nordic walking”, “camera hunting”, observarea animalelor, cicloturism, enduroturism, excursii etnografice, ture cu maşini de teren sau cu tractorul, zboruri cu parapanta şi organizarea de “teambuilding”, care au atras în zonă tot mai mulţi turişti occidentali.