Schitul Sf. Ilie Muntele Mic

Muntele Mic

CAI DE ACCES

La circa 22 km de Caransebeş, spre est, pitoreasca şosea DJ 608A, ce trece prin satele Zerveşti, Turnu-Ruieni şi Borlova, ajunge la staţia de teleferic din Valea Craiu (altitudine 773 m), de unde un mijloc de transport pe cablu, tip telescaun, cu o lungime de 3492 m (cel mai lung traseu din ţară) şi o diferenţă de nivel de 799 m, permite o urcare rapidă pe Muntele Mic. De aici, accesul în staţiune poate fi făcut şi pe un drum recent asfaltat (octombrie 2006) de circa 13 km.

Trebuie menţionate, se văd de pe drum, lacul de acumulare şi poiana narciselor de la Zerveşti (unde are loc anual, în luna mai, o frumoasă serbare câmpenească) şi ruinele turnului de la Ruieni, Turnul lui Ovid, care, în Evul Mediu, constituia o fortificaţie de apărare şi un punct de supraveghere, în acelaşi timp. Stoica de Haţeg credea că pe aici a trecut, în drumul său spre exil, nefericitul poet latin Ovidiu, care, încântat de frumuseţea acestor meleaguri, ar fi exclamat “Cara mihi sedes” (locuinţa mea iubită), de unde ar fi venit numele oraşului Caransebeş.

RELIEFUL

Unitatea geografică a Munţilor Ţarcu, din care face parte şi Masivul Muntele Mic, ocupă regiunea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali. Limitele Munţilor Ţarcu sunt Valea Timişului şi a Bistrei, Valea Râului Rece (Hideg) şi Râului Şes, continuat de Râul Mare. Relieful existent în acest ţinut este în general muntos, dar printr-o trecere treptată de la câmpie la piscurile înalte. Creştetul uşor bombat al Masivului Muntele Mic, care atinge altitudinea de 1806 m, face foarte uşoară ascensiunea pe acest munte. Pentru amatorii de peisaje alpin-stâncoase, Masivul Ţarcu şi traseul până la Vârful Ţarcu (2190 m) oferă peisaje splendide, panoramice, greu de uitat de către orice excursionist. În văile glaciare, prin retragerea gheţarilor, de multe ori se întâlnesc lacuri glaciare, care completează peisajul pitoresc al acestor locuri.

Prin poziţie şi altitudine, Muntele Mic, îndeplineste un rol de baraj în calea circulaţiei maselor de aer ce pătrund atât în nord şi nord-est (mase de aer rece aducătoare de precipitaţii, în special zăpadă, în anotimpul de iarnă), cât şi cele de sud-est (mase de aer uscat şi cald).

CLIMA

In general , aici, o importantă deosebită o are starea vremii, care poate “alunga” sau atrage potenţialii turişti. Din acest punct de vedere, zona Muntele Mic este privilegiată, fiind una din zonele din ţară unde zăpada ţine chiar şi 6 luni pe an. Precipitaţiile masive venite din nord-vest, precum şi temperaturile scăzute, înregistrate pe timp de iarnă, fac posibilă practicarea sporturilor de iarnă, din luna noiembrie, până în luna mai. Grosimea stratului de zăpadă, iarna, este în medie de 1 metru. Pârtiile de schi au pante, atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi. Actualmente se schiază pe trei pârtii, botezate de turişti Valea Soarelui (nivel uşor, cca. 1700 m lungime), Căldare (nivel mediu, peste 600 m) şi Sub Teleschi (nivel greu, cca. 1400 m), urcarea făcându-se cu două schilifturi moderne, mai nou existând şi o instalaţie de nocturnă.

VEGETATIA SI FAUNA

Zona este bogată din punct de vedere al vegetaţiei, predominante fiind pădurile de fag, molid şi amestecate. Pădurile reprezintă locul de odihnă şi drumeţie preferate de majoritatea turiştilor veniţi aici. Pe traseele turistice străbătute în golurile alpine de către turişti, se pot admira păşunile pe care cresc plante cu flori cum sunt genţianele (care colorează peisajul cu un albastru-mov specific acestei specii de flori) sau smirdarul (care pe lângă calitatea sa de plantă medicinală, oferă turiştilor un peisaj magnific prin culoarea sa roşu puternic). Cele mai numeroase specii faunistice sunt legate de pădure. Aici trăiesc ursul, lupul, căprioara, mistreţul, veveriţa, cocoşul de munte, capra neagră (zona masivului Ţarcu). Cele mai atractive specii sunt cele care alcătuiesc fondul de vânătoare, bogat reprezentat în aceasta zonă. Amatorii de vânătoare din ţară şi străinătate sunt interesaţi de această zonă, dar nu există o bază materială suficient de dezvoltată pentru organizarea de vânători. Atât apele curgătoare, cât şi lacurile glaciare şi artificiale, reprezintă o atracţie pentru aceasta zonă. În râurile repezi, predominant, găsim păstrăvul indigen. Lacurile nou construite, odată cu amenajarea hidroelectrică Bistra - Poiana Mărului, constituie o alternativă pentru turiştii dornici de pescuit sau practicarea sporturilor nautice.